sâmbătă, 7 aprilie 2012

Influente

În viaţă sunt influenţe de peste tot. E de-ajuns să ai câteva minute libere ca să vină unul sau altul, să te întrebe ce mai faci, să-i răspunzi, şi să vină cu soluţii. Şi asta nu pentru că te-ai plâns. Ai expus, în câteva secunde, un rezumat al cotidianului tău, lucru care pe ei îi stimulează să îţi confere soluţii. 
Din dialogul de la "Provocări" am rămas cu nişte idei. 
Nu toţi oamenii sunt îngerii noştri păzitori. Nu toţi oamenii ştiu mai bine ca noi ce ar trebui să facem în cutare situaţie. Pentru că jur că două păreri nu vor fi la fel, şi-atunci, fără discernământ, încotro o mai iei tu, ca subiect al pasiunii altora? 
Sunt şatenă. Când părul meu e nevopsit, e şaten. Am fost roşcată. Am fost brunetă. Am fost şaten deschis şi am fost şaten închis. Jur că fiecare culoare a stârnit comentarii. Unele de aprobare, altele mi-au contestat alegerea. 
În 2006 eram cu Adela şi cu Narcis la o terasă. Narcis avea deja mai multe beri la activ, Adela era îndrăgostită, eu roşcată (culoare pe care acum o detest la mine, nu şi la altele). Şi vorbeam despre de toate. Despre trecut, despre prezent, despre viitor, despre perspective, despre imagini, despre stimă de sine, despre influenţe. Limba lui Narcis avea deja dificultăţi în a-şi mai găsi, cu precizie, locul. Se mai împiedica, se mai împleticea, iar ochii îi străluceau, nu de amor, ci de alcool. Se spune că un copil şi un beţiv sunt întotdeauna sinceri, spun mereu adevărul. 
- Uită-te în oglindă, îmi zise Narcis, beat. Îţi place ce vezi? E ceea ce contează. Aminteşte-ţi asta şi pe parcursul zilei, când unii vor veni să infirme ceea ce văzuseşi de dimineaţă. 
Conflictul meu major nu e acela dintre opinia mea şi a restului lumii. Eu cred că frumuseţea e în ochiul celui care priveşte. Că întotdeauna a fost aşa. Iar în ochii mei nu e frumuseţe tocmai în privinţa mea. Nu sunt narcisistă. Nu mă uit cu fervoare la mine, nu mă contemplu şi nu mă consider vreo atracţie. Am zile (puţine) în care zic: "Merge", şi multe, foarte multe, în care nu am de ales. Trebuie să merg mai departe chiar dacă nu îmi place ce văd. Unele lucruri nu ţin de noi. Acesta e conflictul meu major. Acela al unui eu care uneori, foarte rar, e în consens cu mine, mă aprobă şi mă susţine, dar, de cele mai multe ori, ezită. Exact cum povestea cineva, sunt zile în care un compliment mă face să mă întreb dacă autorul are nevoie de vizită la oftalmolog sau pur şi simplu râde de mine. 
Cred că cea mai puternică influenţă asupra sinelui nostru o avem noi înşine. Dacă plecăm hotărâţi la drum, fără ezitări şi ambiguităţi interne, mai greu ne face cineva să ne reconsiderăm poziţia. 
Amy spune că un susţinător permanent ar fi soluţia. Eu nu cred că există susţinători permanenţi în afara noastră. Oamenii mai trăiesc şi pentru a face alte lucruri, nu doar pentru a ne reclădi încrederea în noi, zi după zi, ca nişte îngeri păzitori. În plus, îngerul păzitor de azi poate deveni duşmanul de mâine. Deci, ce alt prieten mai sincer decât tine ai în afara ta? Şi-atunci, dacă nu îţi sunt prieteni, de ce ai conta pe ei? 
Nu cred că trebuie să privim lumea cu duşmănie. Lumea îşi are limitele. Obtuzităţile. 
Nu cred nici că trebuie să devenim narcişişti. 
Poate soluţia e reprezentată de împrietenirea cu sinele. De acceptarea sa aşa cum e. "Cu bune sau rele, mă accept, trebuie să învăţ să trăiesc în armonie cu mine. Dacă eu nu-mi sunt prieten, cine-mi va fi mai prieten ca mine?" 
Sau poate că soluţia asta e o aberaţie. Cine mai ştie?  



15 comentarii:

  1. Sunt convins Claudia ca sunt oameni care se uita in oglinda dimineata si isi zic acelasi text:"sunt cel mai bun" si ei chiar cred asta. De obicei astfel de oameni vin cu solutii si sfaturi. Nu-i urasc, dar nici nu-i iubesc.
    Acesti oameni se simt extrem de atacati, spre exemplu de lejeritatea cu care tu i-ti afisezi starea ta normala, fie ea depresiva, fie vesela.
    Oare de ce?
    Eu intr-o dimineata, ma vad urat, in alta inteligent, in alta frumos, in alta prost si accept ceea ce vad. Si aici pot fi luat de impertinent, pentru ca acept lucrurile asa cum sunt, de catre cei ce se vad cei mai buni, care bineinteles vor tot timpul cu mult mai mult decat pot ei duce. Sa vreie. Dar sa nu-mi ceara acelasi lucru! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cunosc foarte bine categoria de care vorbesti. Afiseaza o siguranta de sine care te face sa te doara capul! :))
      Cei ca tine, cei ca mine, se descopera zilnic altii. Altfel. Si se accepta si merg inainte, cu bune si cu rele, azi veseli, azi tristi, exact cum spui.
      Se spune ca o umanitate lipsita de complexe ar fi mai frumoasa. Eu nu cred lucrul asta. Eu cred ca o umanitate lipsita de complexe ar fi chiar mai conflictuala decat e cea de acum. Daca toti ar fi cocosi in acelasi timp... s-ar bate pe capete.
      Cei mai destepti cedeaza, macar uneori. :)

      Ștergere
    2. Stii cum e, tu ai o groaza de probleme, dar totusi te vezi perfect si in loc sa-ti vezi penibilitatea "perfectiunii" tale, te apuci sa-i faci perfecti si pe ceilalti. Mor de ras sincer! Si cand ma gandesc ca in jurul meu, e plin de astfel de fenomene...
      Nustiu de ce i-mi vine in cap melodia asta, sper sa-ti placa :) http://www.youtube.com/watch?v=zPwucFar9kM&feature=g-vrec&context=G2a61024RVAAAAAAAACg

      Ștergere
    3. In mod curios, Adi, atotstiutori se gasesc in toate clasele. Fie ca vorbim de intelectualitate, de medici, de oameni de arta, sau de oameni simpli. Atotstiinta nu tine cont de scoala absolvita, nici nu se cizeleaza pe parcurs.
      Parerea mea e ca cei 7 ani de-acasa au un cuvant greu de spus in privinta atitudinii pe care o adopti fatza de ceilalti. Bunul simt te impiedica sa le dai lectii altora, mai ales neintrebat, iar bunul simt nu se gaseste nici de cumparat, nici nu se invata in facultate. Pe asta il ai. Sau nu. Punct.
      PS: buna melodie. :)

      Ștergere
    4. ma bucur ca-ti place piesa :) parafrazez: Pink Floid, astia au distrus toata muzica, au bagat tot ce-i mai urat in ea, n-ar trebui sa existe, trebuiau sa-i lase pe holograf si pe iris pe cei adevarati :)))

      Ștergere
    5. He-heeeee. Cine a fost expertul in muzica? :))
      Holograful e prea comercial. Nu mai canta ceea ce il definea la inceputuri, cand solist era Cotabita (stiai?) :) Si Iris a devenit comercial. Rockul lor nu mai e rock. E un amestec ciudat, comercial, cu influente din alte parti (de aceea atat Iris cat si Holograf au duete cu soprane, sperand sa mai salveze aparentele. Parca Iris cu Felicia Filip suna mai adevarat decat Holograf cu Angela Gheorghiu).
      Dar nu, nu poti spune ca doar unii fac muzica, iar ceilalti nu.
      Si incap toti pe lumea asta.

      Ștergere
    6. in gluma a fost zisa chestia asta, la Razboiul Sfarsitului Saptamanii pe radio Guerila. m-am prapadit de ras. Intradevar, Holograf e atat de plastic, iar Dan Bitman atat de fals... Iris mai merge, dar dupa cum zice-ai foarte comercial. De fapt, ce dracu nu-i comercial in zilele noastra... Atat de putina calitate... Cand gasesti cate o farama te bucuri de mama focului :)

      Ștergere
    7. Nu se mai cere calitate, Adi. Lumea vrea cantitate. Nou, mult nou. Si asta primeste. Sau asa i se pare. :)

      Ștergere
  2. ``- Uită-te în oglindă, îmi zise Narcis, beat. Îţi place ce vezi? E ceea ce contează. Aminteşte-ţi asta şi pe parcursul zilei, când unii vor veni să infirme ceea ce văzuseşi de dimineaţă. ``

    toata stima pentru Narcis si pentru cei care au inventat bautura :))

    la unii inteligenta nu poate fi ``developata`` decat sub efectul alcoolului :P. se spune ca Marin Preda a scris majoritatea operelor sale beat sub mese prin carciumi :))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Esti bestial! :))
      Nu stiam de ce i-a luat atat de mult timp lui Marin Preda sa termine o opera. Criticii explica atat de dramatic cum autorul era chinuit de chinuri de moarte pana sa poata termina o pagina. De bautura au uitat sa aminteasca, probabil. Dar da. Daca a scris un roman in 7 ani, explicatia ta e plauzibila. :)
      Despre Nichita stiam ca era manga mare parte din timp. Il mai chema Paunescu pe la cenaclu, si il proptea cum se cuvine, sa nu cada de pe scena. :P
      Geniali amandoi. Preda si Nichita.

      Ștergere
    2. in liceu profesorul de romana ne spunea ca a ajuns sa bea pentru ca de multe ori il lasa inspiratia. mereu avea ceva la el sa noteze ce-i trecea prin minte. se mai intampla ca la o betie sa ii treca ceva prin cap, asa ca se aseza confortabil sub masa si scria :))

      acum nu stiu daca scria chiar sub mese. e posibil ca povestea sa fie putin cam denaturata pentru a parea mai interesanta. probabil scria pe masa.

      Ștergere
    3. Daca era om de treaba, trebuia acceptat asa, cu slabiciunile lui cu tot. Si probabil ca asa s-a intamplat.
      Din pacate, sunt din ce in ce mai putini pedagogi printre profesori. Nu stiu ce se intampla, sincer.

      Ștergere
  3. wow! vad ca s-a comentat la greu subiectul asta. sosesc si eu intarziata, cu parerea mea :))
    am observat ca se poarta asta, toti se nasc atotcunoscatori si stiu ei mai bine cum e bine pentru tine si pentru oricare altul. emit teorii si sfaturi, de zici ca s-au trezit cu rezolvarile sub perna.
    eu, sincer, apreciez cand ei se limiteaza doar la sfaturi. de ce apreciez? pentru ca, de multe ori, trec limita sfaturilor si acctioneaza in numele tau fara macar sa le treaca prin cap sa iti ceara parerea. oi fi si tu de acord cu masura sau nu? asta nu conteaza. de ce? pentru ca ... "tu nu stii ce vrei" sau cum vrei, dar ei stiu ce vrei tu ... interesant, nu? interesant modul in care iti este insultat creierul si capacitatea de discernamant. pentru ca eu asa o vad, ca pe o insulta.
    cert e ca suntem campioni la datul cu parerea, indiferent daca ne-o cere sau nu careva.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. @ tina - ``pentru ca ... <> sau cum vrei``
      ..........................
      adica tu vi acum si il contrazici pe Irinel ? omu` a fost corect, s-a dus la detectorul de minciuni sa afle daca e sincer in legaura cu candidatura sa la primarie :P

      Ștergere
  4. Aoleu. Inteleg ca trebuie sa le fiu recunoscatoare ca "doar" ma sfatuiesc, la greu? Ca ma asteapta vremuri mai grele? In care vor incerca sa ma oblige sa iau de buna solutia lor? Vai mie!!! Sau vai lor!!! :)))

    RăspundețiȘtergere